RomânăEnglish

Evenimente

La împlinirea unui secol de la constituirea Sfatului Ţării, ca organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, participanții la Conferinţa ştiinţifică internatională „Centenar Sfatul Ţării”, desfășurată în data de 21 noiembrie 2017 la Chișinău, sub egida Academiei de Științe a Moldovei și Academiei Române, cu concursul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Universității de Stat din Moldova, Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, Universității „Al. I. Cuza” din Iași, Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Centrului de Cultură și Istorie Militară al Ministerului Apărării al Republicii Moldova, altor instituții partenere, constată următoarele:

1. Constituit în concordanţă cu normele democratice ale timpului, valabile în condiţiile Primului Război Mondial şi ale disoluției Imperiului ţarist, prin antrenarea în alegerea   corpului deputaților a unor largi segmente ale populaţiei române majoritare și a etniilor conlocuitoare, a partidelor politice, organizaţiilor revoluţionare, organelor administrației locale, unor categorii socio-profesionale, asociaţiilor naţionale şi culturale, Sfatul Ţării a pus piatra de temelie a autodeterminării Basarabiei, a democrației și parlamentarismului de factură modernă europeană în spaţiul dintre Prut şi Nistru;
2. Desfăşurându-şi activitatea în condiţiile în care asupra Basarabiei plana pericolul dezintegrării teritoriale și instaurării terorii bolșevice, deputaţii Sfatului Ţării și-au asumat responsabilitatea pentru destinul ținutului și au activat în sensul satisfacerii intereselor de supraviețuire, de protecție și evoluție pașnică a populaţiei. Prin organul său executiv, Consiliul Directorilor Generali / Consiliul de Miniştri, şi organele administrative locale, Sfatul Ţării a reuşit să menţină sub control şi să orienteze procesele declanşate în provincie după Revoluţia rusă din Februarie 1917 în albia democratică de dezvoltare. În consecinţă, în pofida  tentativelor de destabilizare a vieţii social-politice şi economice, a fost evitat cataclismul social produs în Rusia şi în alte teritorii ale fostului imperiu după preluarea puterii de către partidul bolşevic la 25 octombrie 1917;
3. Deşi a activat o perioadă scurtă de timp (21 noiembrie 1917 – 27 noiembrie 1918), opera Sfatului Țării este impresionantă. Ea a exercitat o influență decisivă asupra destinului istoric al Basarabiei. Într-o primă etapă, la 2 decembrie 1917, prin proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti proiectul autodeterminării naționale dobândea reperele și coordonatele necesare; prin declararea la 24 ianuarie 1918 a independenţei Republicii Democratice Moldovenești, Basarabia s-a desprins definitiv de fostul imperiu al țarilor, afirmându-şi plenar dreptul firesc la libertate suverană; în fine, prin decizia de Unire a Basarabiei cu țara-mamă, România, din 27 martie 1918, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812 și s-au pus bazele integrării ținutului în viața statului național român şi, respectiv, în spaţiul european, cu veritabile valori democratice;
4. În perioada regimului totalitar sovietic, numele Sfatului Ţării a devenit subiect de denigrare publică, activitatea sa fiind calificată drept „trădare” a intereselor populaţiei basarabene, iar mulți deputaţi ai Sfatului Ţării au fost supuşi unui tratament inuman și celor mai barbare represiuni;
5. După căderea totalitarismului sovietic, revenindu-se la valorile și libertățile democratice, la principiile parlamentarismului, la istoria și limba română, la datina străbună, Sfatul Țării a fost reabilitat, dar, cu părere de rău, încercările de denigrare a acestei veritabile instituții reprezentative a Basarabiei nu au încetat nici până astăzi.

Având în vedere că activitatea Sfatului Ţării reprezintă o pagină luminoasă de istorie contemporană, scrisă de fiii Basarabiei, participanții la Conferința științifică internațională „Centenar Sfatul Țării” consideră drept o datorie de onoare a actualei și viitoarelor generații să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1917-1918, care a condus cu înțelepciune și  competenţă, devotament şi demnitate destinele acestui pământ în timpuri de restrişte. Adresăm factorilor de decizie din Republica Moldova și România apelul de a proceda neîntârziat la iniţierea unor acţiuni de înveșnicire a operei Sfatului Țării şi a numelor militanților din anii 1917-1918, care s-au jertfit pentru prosperarea străvechii provincii românești dintre Prut și Nistru.

În acest sens socotim că se impune:

  • Menţinerea în câmpul de cercetare științifică și studiere a fenomenelor și faptelor ce au dus la renașterea națională și socială din Basarabia din anii 1917-1918, precum şi a evenimentelor ce au urmat actului Marii Uniri din 1918. Inițierea unor ample proiecte ce şi-ar propune ca obiectiv elaborarea şi editarea unor studii şi culegeri de materiale şi documente, publicarea celor mai instructive biografii ale deputaților din organul legislativ suprem basarabean, a istoriei Sfatului Țării, precum și a unei istorii a Basarabiei, în special;
  • Întreprinderea unor lucrări de restaurare şi conservare a edificiului în care şi-a desfăşurat activitatea Sfatul Țării (Palatul Sfatului Țării). Un muzeu al Sfatului Țării în incinta localului respectiv (astăzi,  Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău) ar fi de natură să găzduiască importante manifestări științifice și culturale consacrate atât activității acestei importante instituţii, cât și istoriei și culturii neamului nostru; acţiunile de acest gen ar contribui la educarea la generațiile în creștere a spiritului patriotic, respectului față de istoria, cultura și limba română;
  • Edificarea și inaugurarea, în preajma clădirii în care și-a ținut lucrările legislativul basarabean, a unei Alei cu busturile celor mai  eminenţi oameni politici basarabeni care au ilustrat exemplar activitatea Sfatului Ţării - Ion Inculeț, Constantin Stere, Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Pantelimon Erhan, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan, Elena Alistar  ș.a. - ceea ce ar contribui la cultivarea conștiinței istorice și de neam, ar menţine sentimentul de mândrie pentru faptele marilor noștri înaintași;
  • Adoptarea unor hotărâri guvernamentale prin care să se confere numele celor mai remarcabili membri ai Sfatului Țării unor instituţii de cultură şi învăţământ, pieţe, străzi, să se instituie burse de excelență nominale, să se asigure dezvelirea de plăci comemorative în localitățile de baștină ale membrilor Sfatului Țării, emiterea unor timbre poștale aniversare, baterea unor monede și instituirea unor distincții comemorative ș. a.;
  • Organizarea unor acţiuni de comemorare a Centenarului Sfatului Țării prin susţinerea şi sprijinirea unor cicluri de emisiuni Radio şi TV, predarea de ore suplimentare în instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar, desfăşurarea unor activităţi omagiale în alte instituţii de cultură (biblioteci, muzee), turnarea unor filme documentare tematice etc.
  • Sala de ședințe în plen a Parlamentului Republicii Moldova să poarte numele „Sfatul Țării”, în semn de omagiu profund adus înaintașilor noștri.

Participanții la Conferința științifică internațională „Centenar Sfatul Țării” îndeamnă autorităţile de la Chișinău și București să aprecieze aniversarea centenară de la constituirea primului for legislativ al Basarabiei drept o importantă oportunitate de reconstituire a trecutului nostru în lumina adevărului istoric, de regăsire a valorilor noastre perene, ca o sursă inestimabilă pentru parcursul nostru de viitor, de educare în rândul tinerei generații a spiritului civic, identităţii şi conștiinței naționale, pentru a asigura progresul general al poporului nostru.

Adoptată cu votul unanim al participanților la Conferință.

Chișinău, 21 noiembrie 2017

RSS
Institutul de Istorie, str. 31 August 1989, 82, Chişinău, Republica Moldova| tel.: (+373) 022-234-541 | e-mail: director@history.asm.md