RomânăEnglish

Întruniri ştiinţifice



În cadrul proiectului internațional „Cercetarea regimurilor totalitare și edificarea culturii memoriei europene pentru depășirea traumelor istorice: schimbul și promovarea celor mai bune practice între Lituania și Republica Moldova”, în data de 29-30 octombrie 2020, Institutul de Istorie al MECC, C.E. Institutul ProMemoria al USM, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, cu suportul Programului de Dezvoltare a Cooperării și Promovare a Democrației al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania, au organizat conferința științifică internațională „Traume istorice și memorii concurențiale în politicile comemorative post-totalitare: probleme și perspective de cercetare”.

Evenimentul a demarat prin alocuțiunile prorectorului pentru activitate științifică și relații internaționale al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, dr. Valentina Prițcan, a Ambasadorului Republicii Lituania în Moldova, Excelența Sa Kȩstutis Kudzmanas și dr. Virgiliu Bîrlădeanu, director de proiect, cercetător științific coordonator în cadrul Institutul de Istorie, care s-au referit la istoria dramatică trăită în perioada ocupației sovietice de către populaţia din Lituania şi Basarabia, importanța dialogului, cunoașterii și cercetării acestei perioade istorice, schimbul de experiență și bune practici intre instituțiile din Lituania și Moldova în acest domeniu pentru edificarea culturii europene a memoriei.

În comunicările prezentate,  dr. Birutė Burauskaitė, Director General în perioada anilor 2009-2020 al Centrului de Studiere a Genocidului și Rezistenței din Vilnius a vorbit despre politicile și practicile de comemorare a victimelor regimului totalitar-stalinist și păstrarea memoriei eroilor rezistenței anticomuniste și antisovietice în Lituania; dr. Tatiana Perga, cercetător la Institutul de Istorie Universală din Kiev a expus comunicarea despre politicile memoriei privind al Doilea Război Mondial în Ucraina; dr. Ala Sainenco, Directorul Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, România, s-a referit la trauma foametei și hrana în contextul înstrăinării și deportărilor staliniste; dr. Lidia Pădureac, prim-prorector, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, a vorbit despre memoria și trauma  foametei provocate de regimul sovietic în 1946-47 în Basarabia, punctând probleme și recomandări pentru domeniul politicilor și practicilor memoriei în Republica Moldova; dr. Ludmila Cojocaru, Universitatea de Stat din Moldova, a adus în atenție dilemele și strategiile de reconciliere a memoriilor deportărilor staliniste în RSS Moldovenească; dr. Virgiliu Bîrlădeanu, Institutul de Istorie, a pus în discuție probleme privind traumele istorice și politicile memoriei celui de-al Doilea Război Mondial și regimului totalitar-comunist, punctând o serie de probleme și recomandări pentru mediul academic, societatea civilă și instituțiile publice din Republica Moldova.










În partea finală a evenimentului, în calitate de concluzii, participanții la conferință, exprimând profundă recunoștință tuturor celor care şi-au adus contribuția la victoria asupra nazismului, păstrând cu pietate memoria tuturor victimelor Războiului al Doilea Mondial, conștientizând complexitatea consecințelor conflagrației mondiale în special pentru națiunile din estul Europei, pentru care sfârșitul acestuia a însemnat substituirea regimului totalitar nazist cu cel totalitar comunist, au subliniat importanța cercetării echidistante și a dialogului între comunitățile memoriei, necesitatea detașării de practicile politice tentate să readucă din trecut clișeele triumfalismului, grandomaniei, militarismului sovietic și, în unele cazuri, să determine nostalgie după imperiul sovietic, să reabiliteze miturile ideologiei totalitare. Istoria și memoria celui de-al Doilea Război Mondial, de fapt, conțin nu doar simboluri şi secvențe de glorie şi victorie, dar şi pagini de enormă durere, incertitudini, ambiguitate, oportunități istorice ratate etc. Cunoașterea, înțelegerea și asumarea lor în ansamblu pot să cultive atitudinea de respect şi deschidere, să atenueze tensiunile între memoriile concurente. Discuțiile în cadrul conferinței au evidențiat faptul că cercetarea traumelor istorice, recunoașterea impactului acestora și munca pentru tratarea lor reprezintă calea spre reconciliere în cadrul societății, precum și între oameni și națiuni, și pun bazele relațiilor actuale și viitoare. Iar un dialog deschis și onest, o reflecție în comun asupra problemelor, sunt esențiale pentru edificarea societăților pașnice și democratice bazate pe statul de drept și recunoașterea drepturilor universale ale omului.

Conferința a întrunit o audiență de peste 45 de persoane, formată din cercetători și profesori universitari, muzeografi, reprezentanți ai societății civile, studenți și doctoranzi.

RSS



Publicată de Institutul de Istorie pe Luni, 16 noiembrie 2020



LA CE AJUTĂ ISTORIA

Retorică întrebare și sigur fără rost!

Trăind fără Istorie rămâi în viață prost...

Cunoașterea trecutului nu este o plăcere -

Ea este o avere, pe care viața-ți cere

Să o cunoști... pentru a fi mai sus de alte mamifere!

Vlad MISCHEVCA

Institutul de Istorie, str. 31 August 1989, 82, Chişinău, Republica Moldova
tel.: (+373) 022-234-541 | e-mail: director@history.asm.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC