RomânăEnglish

Lansări



Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în colaborare cu Academia „Bolashak” din Kazahstan şi Universitatea „Valahia” din Târgovişte, cu susţinerea Universităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a organizat la 7 septembrie 2016 lansarea lucrării „Spassk 99. O istorie a prizonierilor de război români din Kazahstan în documente”. Autori: Nurlan Dulatbekov, Octavian Ţîcu, Silviu Miloiu.

În anii celui de-al doilea război mondial şi după terminarea acestuia în Kazahstan au funcţionat 15 lagăre NKVD-MVD din URSS. Pe teritoriul Kazahstanului Central în regiunea Karaganda, unde autorii au făcut vizitele de documentare şi cercetare, au fost formate patru lagăre: Spassk nr. 99 (1941-1950), Balhash nr. 37 (1945-1948), Kenghir nr. 502 (martie-octombrie 1945) şi Djezkazgan nr. 39 (1945-1948). Cel mai mare lagăr din Kazahstan a fost cel de la Spassk, prin care au trecut 66 160 (după unele date 66 746) de persoane, reprezentanţi a circa 40 de naţionalităţi, printre care 29 777 germani, 22 225 japonezi, 1 633 austrieci și potrivit cercetărilor realizate până la publicarea acestui volum, 6 740 de români, dintre care mulți moldoveni/basarabeni.

Memoriei acestor prizonieri este dedicat acest prim volum de documente, care cuprinde listele integrale ale prizonierilor de război români aflați în Lagărul din Spassk. Listele cu prizonieri conțin câteva elemente importante pentru cercetarea istorică. Alături de nume și prenume mai sunt indicate data și anul de naștere, localitatea, numărul plăcuțelor, gradul militar, locul unde prizonierul a fost luat în captivitate și soarta sa ulterioră.

Prin cuantificarea totală a acestor liste, s-a ajuns la o cifră diferită de cea operată până recent în istoriografia românească, prin lagărul nr. 99 Spassk perindându-se în perioada 1941-1950 în total 7 847 prizonieri de război români, dintre care 7 719 militari (774 dintre aceștia erau declarați moldoveni), 67 persoane internate (dintre care 6 moldoveni) și 61 persoane civile. Persoanele civile sunt o categorie diversă din punct de vedere identitar, majoritatea acestora fiind etnici germani arestați sau deportați după 1944.





























Descarcă arhiva foto completă

RSS
Publicată de Institutul de Istorie pe Sâmbătă, 28 martie 2020


LA CE AJUTĂ ISTORIA

Retorică întrebare și sigur fără rost!

Trăind fără Istorie rămâi în viață prost...

Cunoașterea trecutului nu este o plăcere -

Ea este o avere, pe care viața-ți cere

Să o cunoști... pentru a fi mai sus de alte mamifere!

Vlad MISCHEVCA


Institutul de Istorie, str. 31 August 1989, 82, Chişinău, Republica Moldova
tel.: (+373) 022-234-541 | e-mail: director@history.asm.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC